sâmbătă, 18 ianuarie 2014

Turism la vârsta 2juma

Nu m-a mai interesat să părăsesc plaiurile ciobăneşti (pardon-mă-scuzaţi, mioritice) după 13 zile de Germania-Heidelberg, petrecute prin 93 parcă. Secolul trecut. Mă uit pe liste-grupuri de prieteni sau foşti colegi, mulţi au un cotidian diferit de al meu prin locaţia de desfăşurare. Cam pe toate meridianele, marea majoritate, hm de fapt toţi în emisfera nordică. Şi-mi zic că ar trebui să gust puţin din locaţiile alea, să nu mor prostdeneumblat. Deşi mă atrage mai mult emisfera sudică. Păi da, n-ar fi prima oară când o iau pe (alte) căi. Şi vorba băieţilor din Noua Zeelandă, sunt multe :) . Nici o legătură freudiană cu textul,deşi...




sâmbătă, 11 ianuarie 2014

Parcarea laterală

Zice nevastă-mea în cunoştinţă de cauză că după vârsta de şapte ani oamenii nu se schimbă mai mult de zece procente. Ce bine, înseamnă că şcoala nu a avut cum să mă deformeze radical. Asta dacă modelăm pe decuparea vorbei "pe ici pe colo în punctele esenţiale".
De fapt structural sunt tot mucea de doianişiceva înghesuit în tramvai care se uită încruntatarevoltă în sus răţoindu-se fără să dea din aripicioare "tu-ţi mămăliga ta!". Atâta că nu glăsuiesc, dar senzaţiile sunt tot alea, înghesuit la fel mă uit încolo.
Da să vezi ceva: bat spre cincizeci şi de pe la treizeci nu mi s-au mai arătat multe de menţionat între natura plăcerilor pe care le trăiesc. Sau adăugat căte ceva, dar grosul este cel de până la treizeci.
Ar fi de întrebat un universitar cât de schimbaţi sunt foştii lui studenţi la întâlnirea de 30 de ani să zicem. Adică una ar fi cât te schimbă şcoala şi cealaltă cât practicarea. Oricum, nu mai mult de zece procente, esenţiale probabil nu, zice susnumita.
SinTeză: devii autenticând? ToTimpul? al naibii şi ăsta!



sâmbătă, 4 ianuarie 2014

sensEi şi sensU-

Cuget la o replică dintr-un film ("Ultima iubire a d.lui Morgan"  îi zice). Că înţelegi pe de-a-ntregul ce ţi s-a întâmplat la viaţa ta doar atunci când mori. Într-o traducere frumoasă dar prea liberă (îţi) dai seamă. Doar când mori. Ha! Dacă haZardu îţi oferăgazul. Şi atunci văd două cărări de tot aia: pe una te duci şi nu te dai să înţelegi şi nici nu explici că n-ai ce, iar pe cealaltă te plimbi agale şi sistemiCaci -vai pardon, deliBereZi- câte un 'uget.
Cogitelepatic.
M, dacă te dai mare, tare, ai stare de culoare şi cu cine, balanSari între poteci.
Ia mai mânaţi măi!